|
|
Buna ziua!
Ma numesc Gabriel Sala, sunt profesor de istorie la Liceul Penticostal din Arad si sunt implicat in cercetarea istorica. Domeniul de activitate din acest punct de vedere il reprezinta istoria, mentalitatile, obiceiurile si traditiile romilor, mai precis ale tiganilor gabori adica grupul care a conservat si adaptat la cerintele societati moderne, cel mai bine modul de viata specific vechilor tigani nomazi. Tema am abordat-o in primul rand din punct de vedere sociologic si etnologic, scriind despre obiceiurile de nastere, nunta, inmormantare, statutul femei in cadrul clanului, judecata tiganeasca, religia gaborilor etc. Spre edificare va atasez urmatorul material
Perceptia tiganilor gabori asupra evenimentelor majore din viata omului
Lucrarea de fatǎ nu-si propune sǎ analizeze originalitatea traditiilor tiganilor gabori si nici sǎ efectueze un studiu comparativ cu cele ale etniilor transilvane cu care a întretinut contacte mai profunde, analogiile absolut normale fiind în acest context rezultatul convietuirii si interferentelor interetnice . Obiceiurile caracteristice populatiei nomade ce purtau amprenta dorintei inconstiente de a trai în conformitate cu legile naturii s-au pierdut pe parcursul derularii timpului istoric, concomitent cu sedentarizarea gaborilor, astfel ca traditiile poarta doar pe alocuri amprenta exotismului nomad. Nomadismul, ca mod de viata, reprezintǎ în opinia etnologilor o modalitate eficienta de conservare a unui tip de viata arhaic, a unei organizari sociale traditionale, în conditiile în care comunitatea nomadǎ are tendinta de a creea o barierǎ psihologica ce o separa de sedentari si o protejeazǎ de influiente situate în neconcordanta cu propriul sistem de valori. Procesul lent dar sigur de sedentarizare a tiganilor din partea autoritatilor din Transilvania, care a debutat ca si în alte regiuni sau state europene cu creionarea unui areal în care romilor le era permisa libera circulatie, a reprezentat practic un atentat la modul speficific de viata precum si deschiderea comunitatilor de tigani înspre influientele populatiilor stabile, restrângerea universului, disparitia sentimentului de infinitate a propriei lumi determinând, practic ,în cazul Gaborilor deteriorarea ireversibila a barierelor care¬¬-i separa de modul de viata sedentar. Ca urmare filozofia de viata s-a modificat radical, îmbracând aspecte si forme originale care combina cele doua sisteme de valori cel putin în aparenta diametral opuse, iar contactul strâns cu comunitatile satesti din lumea rurala transilvana, în special cu cea maghiara, poate fi observat si în unele dintre obiceiurile Gaborilor, sesizându-se astfel amprenta inconfundabila a sedentarismului. Pe de alta parte spiritul nomad a impus coeziune grupului si un profund sentiment de apartenenta la comunitate care face ca un sistem de valori ancorat în traditie sa dainuiasca în ciuda vicisitudinilor generate de evolutia si dezvoltarea societatii si sa-si pastreze nealterata atât forma cât si fondul vechi de cateva secole. Traditionalismul Gaborilor, modul conservator de tratare si abordare a evenimentelor majore din viata individului sunt vizibile doar în cazul nuntii si inmormântarii, arhaismul perceptiei nasterii putând fi sesizat doar la nivel mental, nu si ritualic. Astfel, pentru o familie de tigani gabori, nasterea unui copil reprezinta o problema vitala pentru trainicia cuplului deoarece infertilitatea este perceputa ca o pedeapsa divina si poate duce la repudierea femei, fara ca acest fapt sa determine o reactie negativa din partea comunitatii recunoscute pentru conservatorismul specific. 1
1)interviu cu Gobor Matei, n.1980,Arad, str.Lunga, nr.14
Aceasta perceptie si tratarea infertilitatii isi are originea în modul în care era perceputa femeia în societatea nomada, traditionalista în care scopul extential al acesteia îl constituia perpetuarea speciei 2 si, în acest context, este cel putin surprinzatoare inexistenta obiceiurilor de nastere, descântecele specifice etniilor din spatiul mioritic pierzându-se în cazul gaborilor aradeni în negura istoriei. Ciudatenia este cu atât mai mare cu cât practicile magiei albe dedicate protectiei nou-nascutului si nu numai, coform crezului colectiv, reprezentau si reprezinta o trasatura adânc întiparita în caracteristicile nationale ale etniei rome, iar cauza acestei ineficente a memoriei colective, în cadrul clanului, se datoreaza sedentarizarii acestora, fapt care a determinat anularea ritualurilor la nastere specifice tiganilor nomazi, fara ca grupul sa accepte, adapteze sau elaboreze inovatii din acest punct de vedere. Incapacitatea de a cizela în profunzime traditii de împrumut, de a adapta spiritului rom obiceiuri de acest gen din alte culturi, s-a datorat tocmai incompatibilitatii dintre mentalitatiile nomadului si cele ale sedentarului, procesul de trecere de la un mod de viata la altul fiind fatal multor componente ale traditiilor Gaborilor. Deoarece festivitatea aparitiei unui nou membru în cadrul unei comunitati este subordonata inevitabil atât trasaturilor etno-regionale ale grupului, cât si filosofiei respectiv modului de viata a acestuia, modificarile survenite în cadrul relatiilor socio-economice si interumane cu autoritatile si netiganii au favorizat procesul de excludere din practica curenta a riturilor caracteristice evenimentului mentionat.
Din vechile deprinderi, s-a perpetuat dorinta inconstienta a nomadului de protejare etnica astfel ca mariajul si, implicit,nasterea sunt recunoscute doar în interiorul grupului fiind interzisa impurificarea sangvinica cu reprezentanti ai altor grupuri etnice sau chiar romi negabori : ,,Cine greseste pleaca dintre noi pe vecie ! Nu-l mai accepta nici macar familia care, oricum, îsi pierde rangul, pentru ca nu a fost în stare sa-si educe bine copiii``3. Pentru tiganii în cauza aparitia pe lume a nou-nascutului nu este doar un eveniment familial deosebit, ci mai ales o dovada a masculinitatii, puterii de procreatie si, ca urmare, un substantial motiv de mândrie ``caci la noi numai atunci esti barbat adevarat când ai urmasi``. 4
Nasterea copilului fundamenteaza locul si rolul gaborului în cadrul clanului, iar dorinta de continuitate a semintiei îl determina sa-si doreasca intens, chiar cu pasiune un urmas de sex masculin care sa perpetueze si amplifice prestigiul familiei, a stramosilor sai.
2)in Heinrich von Wlislocki, Asupra vietii si obiceiurilor tiganilor transilvaneni, vezi postfata semnata Delia Grigore, Bucuresti, Ed.Kriterion, 1998, p.88
3)Interviu cu Gabor Nicolae, n.1974,Arad, str.Eftimie Murgu, nr.41
4)Idem
De aceea, în cazul în care nou nascutul este baiat va primi numele bunicului sau al tatalui sau, (în cel mai rau caz, al unui apropiat al familiei) 5 datorita respectului datorat parintilor ce pe alocuri se metamorfozeaza într-un adevarat cult al stramosilor, legiferat de regulile nescrise ale gaborilor care cer copiilor supunere si încredere oarba, de aceasta acceptare neconditionata a suprematiei paternale depinzând si statutul social al barbatului Gabor. La vechii tigani transilvani un nume nepotrivit atragea ca un magnet fortele raului si, din acest motiv, alegerea numelui nou nascutului reprezenta un act de mare responsabilitate din partea mamei în conformitate cu un vis premonitoriu sau premonitie, iar, daca nu era cazul, misiunea îi revenea soartei personificata de batrânii satrei.6 Preferinta gaborilor pentru un tiz strabun a urmasului se datoreaza dorintei de identificare a acestora cu un predecesor care, în conceptia lor subiectiva, s-a remarcat prin trasaturi morale deosebite, inevitabil rasplatit datorita caracterului cu respect din partea apropiatilor sai.
Pentru tiganii în cauza ceremonia dedicata mariajului reprezinta un eveniment major nu atât prin prisma închegarii unui nou cuplu, ci mai ales datorita faptului ca fundamenteaza relatiile interumane precum si interdependenta bunului renume între doua familii ai caror reprezentanti vor mosteni un anumit statut social de care membrii comunitatii nu pot face abstractie. Prestigiul barbatului în comunitate este indisolubil legat de cel al familiei consoartei si de reputatia ulterioara a acesteia, si, ca urmare, mireasa este aleasa cu grija, tinându-se cont de o serie de criterii cum ar fi `` spita, renumele parintilor, valoarea ei si a neamului din care se trage``, iar de regula familia se incheaga ``între tinerii de acelasi rang`` 7
Astfel tânara tiganca este aleasa de parinti dintr-o familie care beneficiaza de un statut social si economic asemanator în cadrul comunitatii, deci ,,nici mai bine, nici mai rau vazuta, nici mai bogata, nici mai saraca``8, iar rolul cel mai important în aranjarea unei casatorii îl are tatal baiatului care este obligat de mentalitatiile specifice sa preia initiativa :``La noi nu este permis ca Gaborul cu fete sa vorbeasca de nunta ca se face de râs în fata tiganilor``9. Semnificatia primului pas efectuat de tatal baiatului nu este legata de modul comun de percepere a femeii în societatea arhaica si nu numai, ca fiind cea care trebuie curtata conform legilor naturii si firii, ci de faptul ca familia virtualului mire doreste o uniune personalizata cu familia fetei, asumându-si
5)informatie primita de la Rupy Gabor, n.1946,Arad, str.Clujului, nr.23
6)Heinrich von Wlislocki,op. cit., p.87
7)interviu cu Gabor Matei ,n 1980, Arad, str. Lunga, nr.14
8)interviu cu Burcea Ludovic, n. 1991, Arad, str.Grivitei, nr.15
9)interviu cu Matei Miklos, n. 1973, Arad, str.Liviu Rebreanu, nr.6
raspuderea pentru orice abatere ulterioara de la legile nescrise ale comunitatii asa ca `` daca nora sau ai ei gresesc socru mare si baiatul lui îsi pierd rangul, ca toti sunt una!``10 De aceea, de cele mai multe ori, fetele sunt petite de la sapte-opt ani, pentru a supraveghea evolutia acestora si preântâmpina actiunile posibililor rivali, urmând ca nunta sa se organizeze când tinerele tiganci sunt în medie de doisprezece-treispresece ani, iar baietii de treisprezece-paisprezece ani. 11 Petitul, în conformitate cu tiparul traditional, este initiat în etapele sale incipiente indirect de catre tatal baiatului, care contacteaza parintele fetei prin intermediul unui prieten comun, iar acesta, voalat, îi sugereaza familiei fetei iminenta unei vizite`` pentru ca omul sa se pregateasca cu mâncare si bautura.``12 La întrunire Gaborul merge însotit de un grup de prieteni care au rolul simbolic de garanti ai respectului de care se bucura acesta în grup, iar convorbiriile conventionale sunt purtate de catre invitati, tatal baiatului evitând sa fie în centrul atentiei ,, pâna când mai pe departe se ajunge la subiect si discuta si se întelege cu tata fetei. Atunci nimeni nu se mai baga între ei``.13 Spre deosebire de alte clanuri de tigani, gaborii nu numai ca nu-si vând fetele, ci le acorda si o zestre a carei consistenta creste direct proportional cu forta economica si statutul social a familiei. Negocierile privind sustinerea economica a tinerilor de catre fiecare familie, se efectuiaza direct între viitorii cuscri fara nici un fel de menajamente si daca, în cele din urma, se ajunge la un acord se fixeaza data nuntii. Respectarea obligatiilor contractuale mutuale dintre parti este obligatorie fiind în joc onoarea fiecaruia ,,asa ca nu exista sa nu îti respecti cuvântul dat``.14
Dupa realizarea întelegerii urmeaza de obicei o perioada de acomodare a tinerilor în care acestia, dirijati de parinti, petrec progresiv ,,tot mai mult timp împreuna``15, iar perioada de acomodare poate evolua într-o relatie de prietenie atent supravegheata , deoarece relatiile sexuale în afara cuplului sunt combatute cu strictete. Ceremonia, pâna în perioada interbelica inclusiv, avea nevoie doar de acceptul comunitatii, nu si de cel al autoritatilor religioase sau laice ale statului si ca urmare nu se efectua între tinerii casatoriti nici cununia civila, nici cea religioasa.16 Lipsa formalismelor si a conventiilor sociale de acest gen, îsi are radacina în structura psihica a
10)interviu cu Gabor Ianos, n.1969, Arad , str.Marnei, nr.8
11)informatie primita de la Gabor Matei, n.1980, Arad, str.Lunga, nr.14
12)interviu cu Gabor Matei , n.1980,Arad, str. Lunga, nr.14
13)interviu cu Rupa Miklos, n.1953, Arad, str.Andrei Saguna, nr.37
14)idem
15)Interviu cu Matei Miklos, n.1973, Arad, str.Liviu Rebreanu, nr.6
16)Informatie primita de la Samu Katalina, n.1936,Arad, str.Grivitei, nr.8
nomadului care era subodonat exclusiv propriului sistem de ierarhizare a autoritatii satrei, subordonate la rândul ei doar legilor naturii sau, în cel mai bun caz, unei divinitati careia nu trebuia sa i se închine prin intermediul unei ceremonii bisericesti specifice sedentarului, prea complicata pentru un individ fara un loc stabil, ce cu convingere se erija într-un protejat al zeitatii prezente tocmai prin elementele naturale si care-i oferea drum si spatiu nemarginit.
La gabori nunta propriu-zisa dureaza doua zile si doua nopti dupa un program respectat cu rigurozitate de catre organizatori si debuteaza cu organizarea a doua petreceri desfasurate în paralel la casa baiatului si la cea a fetei, fiecare asezamânt adapostindu-si pentru început invitatii veniti dis de dimineata.17
Dupa încingerea spiritelor, alaiul baiatului merge la casa miresei de unde toti participantii la festivitate se reîntorc la casa mirelui, traseul fiind programat astfel încât nuntasii sa soseasca ,,înainte de ora douasprezece, ca altfel îi bai ca se manânca norocul mirilor si se strica toata petrecerea``.18
Tot pentru a consolida trainicia si norocul cuplului, socrul mare va oferi o suma de bani modica, desigur daca este raportata la posibilitatile financiare ale acestuia, pe care invitatii miresei o vor împarti în mod egal `` ca sa le mearga bine, nu pentru ca o cumparam. La noi nu se vând fetele. Tatal baiatului mai plateste o data invitatii la el acasa în a doua zi de nunta``. 19
Petrecerea continua la mire respectând tiparul traditional ,,pâna pe la orele saptesprazece-optusprazece când se însereaza``20, dupa care invitatii merg fiecare la casele lor. Mireasa ramâne însa în casa mirelui unde soacra, care va prelua atributiile mamei si va coordona activitatea casnica pe tot parcursul vietii, o va initia în treburile casnice si modul de organizare a familiei a carui membra va deveni. Casatoria nu se consuma în acea noapte, iar tânara doarme de obicei cu parintii viitorului sot, pornindu-se de la ideea ca virginitatea pastrata pâna la legalizarea uniunii reprezinta un factor esential într-o casnicie fericita :`` daca mireasa nu ramâne fata pâna la sfârsitul nuntii, îsi pierde norocul`` .21
A doua zi de dimineata se formeaza înca o data doua alaiuri, respectând acelasi program si traseu respectiv casa baiatului-casa fetei-casa baiatului, etalonul orar pentru cea dea doua sosire fiind stabilit anterior miezului zilei
17)idem
18)interviu cu Miklos Elisabeta, n. 1933, Arad, str.Andrei Saguna, nr.37
19)interviu cu Gabor Matei, n.1980,Arad, str Lunga, nr.14
20)interviu cu Gabor Szuszana, n.1963,Arad , str. Lunga, nr. 14
21)interviu cu Gabor Ianos, n.1969, Arad, str.Marnei, nr.8
deoarece ,,trebuie sa se organizeze împletirea parului``. 22
Ritualul reprezinta un eveniment major în cadrul ceremoniei care defineste noul statut social al tinerei, cel de femeie maritata, regulile clanului stipulând faptul ca doar fetele au dreptul si chiar obligatia sa poarte codite, fiind interzisa afisarea acestora în societate cu parul despletit.23
Cocul este împletit de catre mama si soacra, ritualul simbolizând transferul de autoritate dintre cele doua, deoarece, dupa maritis, tutela mamei va fi înlocuita cu cea a soacrei, careia nora sau nurorile îi sunt datoare cu respect si supunere neconditionata. Împletirea parului se definitiveaza înainte de ora 12 si ca urmare ``cuscrii trebuie astfel sa se socoteasca ca sa termine înainte de amiaza, ca de nu, casatoria-i cu blestem``.24
În desfasurarea nuntii un rol important îl are stegarul, personaj ales de catre familia baiatului dintre apropiatii mirelui, care coordoneaza în mare masura desfasurarea festivitatii si ``este un fel de nas la noi. El joaca mireasa, când alaiul baiatului ajunge la casa fetei``.25 De steag, care are rolul, ca si în alte culturi, de a alunga influentele nefaste ce planeaza deasupra tinerilor, sunt legate baticuri în culori traditionale primite de la nuntasi, a caror simbolistica este legata de regula capului acoperit al femeii gabor. De asemenea stegarul este cel care alege baticul, al carui fond coloristic este dominant rosu, simbol al eroticului si fertilitatii, batic purtat de mireasa dupa ceremonia împletirii cocului. 26
La eveniment îmbracamintea mirelui si a miresei este cea traditionala : ``Noi si la nunta purtam tot haine tiganesti, de-a noaste ca altele nu sunt permise``.27
Un aspect interesant, chiar atipic în spatiul mioritic îl reprezinta faptul ca invitatii nu acorda cunoscuta cinste mirilor, ci dimpotriva, dupa cum s-a mentionat mai sus sunt platiti, participantii aducând drept cadou doar ``mâncare si cârpe miresei, nimic altceva``.28 În consecinta, cheltuielile nuntii le suporta fiecare familie în parte, iar zestrea fetei este înmânata în timpul ceremoniei. Pentru Gaborii aradeni uniunea dintre tineri era pâna în anii ‘60 legiferata atunci când stegarul, care în context reprezinta practic autoritatea grupului si chiar comunitatea, îi declara sot si sotie, fapt care se petrece în cursul celei de-a doua zi de nunta însa ``acuma se merge la
22)idem
23)interviu cu Miklos Matei, n.1942, Arad, str.Grivitei, nr.8
24)interviu cu Gabor Szuszana, n. 1963, Arad, str. Lunga, nr. 14
25)nterviu cu Gabor Matei, n.1980, Arad, str. Lunga, nr.14
26)Heinrich von Wlisloki, op. cit., p.87
27)Interviu cu Miklos Matei,n.1942, Arad, str.Grivitei, nr.8
28)Interviu cu Mihai Dumitru, n.1969, Arad, str.Sezatorii, nr.19
biserica si la primarie``29, un semn de adaptare, la cerintele societatii, din
partea grupului. Spre deosebire de majoritatea clanurilor traditionaliste de
tigani, la Gabori nu exista obiceiul dansului cearceafului prin care reprezentantii ,,altor neamuri de romi demonstreaza fecioria nevestei``30, deci din acest punct de vedere obiceiurile acestora nu permit violarea intimitatii cuplului si ca urmare problema virginitatii fetei este una exclusiv a tinerilor tigani si nu a comunitatii din care fac parte.
Viziunea asupra inocentei tinerei de catre comunitate, ca fundament al mariajului, printre alte consecinte, acorda barbatului dreptul la repudiere ,,a femeii pacatoase care a gresit înainte ca sa se marite, iar rusinea este a parintilor ei ca nu au crescut-o bine. Zestrea nu o mai primeste înapoi, ci ramâne baiatului ca la facut totusi de râs ``.31
Casatoria va modifica radical statutul social al gaborilor, crescând substantial rolul comunitar al acestora, astfel ca tiganii supusi studiului sunt obligati sa-si întemeieze o familie pentru a fi considerati membrii de baza si de vaza ai grupului din care fac parte. În caz contrar, consecintele celibatului sunt extrem de nocive pentru respectul pe care tind sa-l dobândeasca, doleanta metamorfozata în cazul majoritatii gaborilor în scop existential.
Din acest motiv, primeaza aspectul social al mariajului, în detrimentul oricaror altor ratiuni ale organizarii casatoriei.
PERCEPTIA ÎNMORMÂNTARII. OBICEIURI DE ÎNMORMÂNTARE
În mentalitatile arhaice, moartea definita de etnologi ca ,,Marea trecere`` reprezinta un mit fundamental mai profund decât orice alte evenimente din ciclul vietii familiale sau individuale, teama izvorâta din contactul nedeslusit al decedatului cu un univers ambigu, impalpabil, generând o serie de rituri funebre. Nascute din dorinta de a proteja comunitatea tocmai de acest univers necunoscut, suma actelor ritual ceremoniale s-au perpetuat temporal, în cazul Gaborilor, amprentate puternic de conceptii stravechi asupra relatiei trup- suflet-decedat-om viu. Misterul mortii a favorizat creionarea si implementarea în mentalul colectiv traditional, nomad sau nu, a ideii ca evenimentul este prielnic ritualurilor de magie neagra tocmai în virtutea faptului ca decedatul anterior inhumarii sau incinerarii si, pentru o perioada nedeterminata cu strictete de timp, dupa, face legatura intre comunitate si lumea de dincolo, iar contactul cu fortele malefice este mai facil si mai profund. Aceasta perceptie a ,,Marii treceri``, a sfârsitului inexorabil al individului este indisolubil legata de felurite superstitii care influenteaza decisiv modul de abordare a ceremoniei funerare, rolul riturilor fiind acela
29)idem
30)Interviu cu Burcea Ludovic, n.1991, Arad, str. Grivitei, nr.15
31)Interviu cu Gabor Matei, n.1980,Arad ,str. Lunga, nr.14
de a asigura odihna persoanei trecute în nefiinta, precum si linistea apropiatiilor ramasi în viata, expusi în caz contrar ,,la blestemele dusmanilor``.32
La Gabori moartea uneste comunitatea mai intens ca si nasterea sau nunta, un semn ca la greu individul se bucura de suportul apropiatilor ,, pe noi necazurile ne unesc mai tare ca si bucuriile``.33
Numarul celor care-i va prezenta decedatului un ultim omagiu nu depinde nici de vârsta si nici de numarul membrilor familiei, ci de ``rangul pe care îl avea mortul sau sotul moartei si de prestigiul vitei sale``.34
Durata ceremoniei funerare cuprinde un interval suficient de timp ca apropiatii si comunitatea sa-si ia ramas bun, în speta trei zile si trei nopti, fiind îngropat abia a patra zi. Îmbracamintea decedatului cuprinde exclusiv straie traditionale respectiv ,, pantofi, camasa alba, costum negru, caciula de astrahan sau în cel mai rau caz palarie cu boruri largi pusa pe piept daca este barbat, rochii si camesi tiganesti daca este femeie, nimic altceva``.35. Culorile difera doar în cazul femeilor, pe criterii dependente exclusiv de vârsta, tinerele fiind îmbracate în straie a caror fond dominant sunt culorile rosu deschis si galben, respectiv albastru sau verde închis pentru vârstnice 36
Mortul este gatit exclusiv de familie fara ca unei rude sau persoane apropiate sa-i fie permisa participarea la îmbracare, deoarece ,,poate sa faca legaturi si blesteme``37 care sa afecteze familia. Intrucâtva asemanator cu modul de organizare a nuntii, la ceremonia funerara exista un organizator ales de familie, care ocupa un loc central în desfasurarea înmormântarii, iar atributiile sale consta în ,, întâmpinarea oaspetilor, verifica daca este de mâncare si de baut pe mese, supravegheaza ca sa nu se uite ceva din obiceiurile noastre, adica se ocupa de tot ce înseamna organizare la mort``38
Pe parcursul desfasurarii evenimentului, se serveste la masa exclusiv gustare rece, plus bautura, în functie de posibilitatiile financiare ale familiei ``care nu are voie sa gateasca ciorbe sau supe decât dupa înmormântare``39
Modul de abordare a mortii, prin prisma superstitiilor, este sugerat si de faptul ca familiei decedatului nu îi este permis sub nici o forma sa accepte efectuarea autopsiei, perceputa ca o întinare a însasi memoriei decedatului, o
32)idem
33)interviu cu Stoica Lajos, n.1965, Arad, str. Alexandru Volta, nr.37
34)idem
35)idem
36)infomatie primita de la Miklos Szuszana, n.1958, Arad, str.Andrei Saguna ,nr. 37
37)interviu cu Miklos Szuszana, n.1958, Arad, str.Andrei Saguna, nr. 37
38)interviu cu Gabor Szuszana, n.1963, Arad, str. Lunga, nr.14
39)interviu cu Gabor Matei, n.1980, Arad, str. Lunga, nr.14
violare infama a cadavrului :``daca e taiat, mortul nu are odihna pentru ca doctorii l-au spurcat``.40 Indiferent de context sau motivatia cadrelor medicale, reprezentantii comunitatii nu acorda circumstante atenuante, ci dimpotriva vor sanctiona drastic familia ,,se pierde respectul pentru ca se zice ca nu ai fost în stare sa-l ingropi întreg, netaiat ``.41 Pata de pe blazonul familiei dainuie cel putin câteva generatii ``caci Gaborii nu uita si nu iarta asa ceva``42 si în consecinta acestia sunt dispusi la orice sacrificii materiale sau de alta natura pentru a-si pastra nestirbita onarea, perceputa ca cel mai de pret bun al Gaborului. Pastrarea intacta a cadavrului reprezinta si o problema a comunitatii care prin reprezentantii sai, mai precis rude sau prieteni ai decedatului verifica trupul acestuia, iar familia are obligatia morala sa accepte inoportuna inspectie``Când a murit tata au venit la mine doi verisori ca sa vada ca nu l-au taiat doctorii``43
Pe parcursul ceremoniei pentru a impiedica actiunile rauvoitorilor lânga decedat stau doar membrii marcanti ai familiei, adica exclusiv parinti, sotie, copii, frati, din acest angrenaj fiind excluse surorile sau sotiile fratilor. De asemenea acestia sunt singurii care au voie sa-l atinga pentru ca s-ar putea în caz contrar ,,sa-i fure cineva linistea si raul se poate abate asupra noastra ``,44 superstitiile de acest gen fiind un semn ca trasaturile caracteristice vechilor tigani nomazi, tematori de un necunoscut, parte întunecata a naturii cu care erau în stransa comuniune, (necunoscut culmea manipulat si exploatat la maxim în interese proprii) s-au perpetuat în timp, chiar daca ,,blestemele, descântecele , legarile , dezlegarile`` 45 adica practicile magiei albe sau negre, le sunt strict interzise Gaborilor, de regulile specifice ale clanului.
Ca urmare, teama instinctiva a nomadului fata de vrajitorie, îi determina sa interzica apropierea de mort a altor reprezentanti ai familiei, decât cei mentionati mai sus, deoarece `` daca o ata ia ne poate blestema pe mine si ai mei pe vecie``46 Un aspect foarte interesant si important al înmormântarii îl reprezinta despartirea de decedat pe ritmuri muzicale în care cântecele îmbina temele religioase cu cele laice. Iubitori de viata, muzicieni nascuti, virtuozi ai instrumentelor, romii pastratori de traditii în general, îl desfata pentru ultima
40)idem
41)Interviu cu Matei Gabor,n.1975,Arad, str. Oborului, nr. 3
42)idem
43)Inteviu cu Gabor Matei n.1980,Arad, str. Lunga nr.14
44)interviu cu Gabor Szuszana, n.1963, Arad, str. Lunga, nr.14
45)idem
46)idem
oara pe cel trecut în nefiinta cu cântece ce reprezinta practic un aspect definitoriu al vietii de tigan, iar de acest obicei funerar nu au uitat nici
gaborii. Conform mentalitatilor, organizatorul este cel care acorda privilegiu primului cântec unui apropiat desigur dupa o consultare prealabila cu familia deoarece ``începerea melodiilor mortului este o onoare pentru oricare Gabor``.47 În selectarea celui caruia îi parvine aceasta onoare se tine cont de trei criterii si anume ,,rang, vârsta, familie``48, iar respectul acordat personalitatilor se materializeaza în acest context prin faptul ca``Gaborul respectat da tonul si ceilalti cânta dupa el. Daca un tânar vrea sa cânte mortului trebuie sa ceara voie de la organizatori sau familie, iar daca se crede ca e bun, e lasat sa cânte``. 49 La procesiune nu sunt utilizate instrumente muzicale ``ca la alti tigani. Se cânta numai din gura de când se însereaza pâna când se face dimineata``50 Practic, festivitatea funerara se desfasoara doar noaptea, iar o încarcatura emotionala speciala o are ultimul cântec din cadrul ceremoniei, adica cel de dimineata dupa care participantii pleaca fiecare la casele lor. ``Cel care cânta ultimul este ales cu mare grija de familie si numit de catre organizatori``51 astfel incât sa nu raneasca orgolii personale. În cursul zilei, membri familiei au datoria ``de a nu lasa singur mortul si de a veghea la capataiul lui``52 motivatia constând tot în dorinta de a evita blestemele si teama de a nu deranja linistea decedatului cu o lipsa crasa de respect. Cea mai importanta zi a ceremoniei este ultima, când prietenii si rudele se întrunesc pentru a conduce decedatul pe ultimul drum dar si a-i prezenta omagiul final, ce semnifica o recunoastere a calitatii umane a decedatului. În consecinta absenta de la înmormântare este perceputa ca lipsa de respect la adresa defunctului, astfel ca ``se vine la un gabor important din toata România, dar si gabori din Ungaria, Austria, Croatia etc``.53 O atentie deosebita se acorda necrologului sau iertaciunii unde, simbolic, ``mortul îsi ia ramas bun de la vii``54, astfel încât nici o persoana relativ apropiata sa nu fie omisa din cadrul ritualului chiar daca nu este prezenta la festivitatea funerara; `` daca uiti pe cineva este foarte grav si ramâne dusmanie pe viata ca cel uitat zice ca a ramas neîmpacat cu mortul``.55 Dupa citirea necrologului se desfasoara un rit care reprezinta
47)Interviu cu Rupy Gabor, n.1946, Arad, str. Clujului, nr.23
48)Interviu cu SamuGabor, n. 1988, Arad, str. Alexanddru Volta, nr. 15
49)Interviu cu Miklos Elisabeta, n.1933, Arad, str. Andrei Saguna, nr.37
50)idem
51)Interviu cu Miklos Katalina, n. 1979, Arad, str. Liviu Rebreanu, nr.6
52)Interviu cu Gabor Szuszana, n.1963, Arad, str,Lunga, nr 14
53)idem
54)idem
55)interviu cu Gabor Matei, n.1980, Arad, str. Lunga,nr 14
punctul culminant al ceremoniei, respectiv baterea cuielor în numar de trei în cosciug, misiune considerata sacra care le revine exclusiv baietilor :``doar în cazul în care este singur la parinti poate sa bata si fratele mortului, dar numai daca le permite baiatul``.56 Fara acceptul acestuia nu are voie ``pentru ca la noi asta-i o problema de viata si de moarte. Nu are cum strainul sa bata cuie la tata sau la mama în sicriu. Numai daca as banui ca gândeste vreunul asa ceva ar avea probleme cu mine``57 La cimitir decedatul este înmormântat într-o groapa captusita cu lemn, care are un rol purificator în speta ``curata sufletul de rele``.58 Masa sau pomana servita dupa încheierea festivitatii poarta amprenta relatiilor ierarhice barbat - femeie (totalmente în favaoarea primului) cel putin în cazul regulei care impune obligativitatea preparari mâncarii doar din carne de vitel sau porc, fiind exlusa ``taierea de vitele sau de scroafe chiar daca mortul este femeie``,59 iar gaborul care ipotetic ar încalca aceasta lege nescrisa si-ar anula benevol statutul social si prestigiul de care beneficia la un moment dat.
Îngroparea persoanei decedate pune punct final ceremoniei dedicate ``Marii treceri``, actualmente nemaifiind cunoscute, deci necesare, ritualuri menite sa protejeze comunitatea de spiritul defunctului metamorfozat în strigoi chiar daca teama ``fata de cei neodihniti si neîmpacati ``60caracteristica grupurilor cu mentalitati arhaice persista un timp relativ îndelungat. Obiectele vestimentare ale decedatului ,,nu se dau pomana la saraci`61` ci sunt arse în cadrul unei mini-ceremonii ,,la care participa familia si apropiatii mortului``62 traditie în care prezenta flacarilor, purificante în mentalul culturilor arhaice, sugereaza o forma ritualica de epurare, îndepartare si alungare a raului care este generata nu neaparat de teama fata de tenebrele lumii de apoi, ci de relatia pur-impur un rezultat de asemenea al superstitiilor. Conceputa ca o multitudine de acte ritual-ceremoniale ce au drept obiectiv primordial izolarea protectoare a familiei si chiar a comunitatii de o criza ipotetica generata de înstrainarea definitiva a unuia dintre membri, înmormântarea la gabori are în primul rând un rol comemorativ si mai putin de refulare a durerii celor apropiati sau de consolare. În fata mortii, gaborii, la fel ca oricare comunitate traditionala, nu adopta o atitudine resemnata, ``marea trecere`` fiind perceputa ca un accident, o
56)interviu cu Burcea Ludovic, n.1991, Arad, str.Griviteri nr.15
57)interviu cu Matei Gabor, n.1980, Arad, str. Lunga, nr.14
58)interviu cu Miklos Elisabeta, n.1933,Arad, str.Andrei Saguna,nr.33
59)idem
60)interviu cu Gabor Nicolae, n.1974,Arad, str. Eftimie Murgu nr.41
61)interviu cu Miklos Matei, n.1942,Arad,str. Grivitei, nr. 8
62)interviu cu Gabor Matei, n.1980, Arad,str. Lunga, nr.14
nesansa, semn ca o continuitate a ciclului vietii în lumea misterioasa de dincolo, datorita incertitudinilor si temerilor fata de necunoscut, nu reprezinta nicidecum o tentatie. Ca urmare încetarea conditiei existentiale va reprezenta perpetu o nenorocire, fiind tratata ca atare de comunitate.
Sommaire
Au niveau mondial, la langue rromani présente de nombreux dialects et les différences linguistiques sont accompagnées des differênces plus on moins séminificatives en ce qui concerne les mentalités, les costumes, les traditions. La même situation caractérise aussi l’espace peuplé par les roumains né, bien que la langue parlée des tzigans roumains, soit relativement unitairè, n’existant un dialect étalon, les groupes de rroms se sont pourtant individualisé un tel spécifique au long des siècles, spécialement àcause de leurs occupations caractéristiques et moins àla région d’habitat. La diversité occupationnelle des vieilles tentes de bohîmiens de tzigans nomades a détérminéau long des siècles l’apparition d’ une divérsité des traditions avec la mention qu’en faisant référence directe aux groups des Gabors soumis àl’étude, une série de contumes de ceux-ci, se retrouvent aussi aux autres groups diffêrents de rroms.
Aussi, sans particulariser, la femme a unn statut pareil dans toutes les familles de rroms respèctent les traditions des tzigans, existant dans ce contexte des éléments caractéristiques seulement aux Gabors. L’ouvrage présentée ici, analisant le rôle et l’importance dans les groups des tzigans Gabor, dans les quatres étapes majeures de la vie, c’est-à-dire, l’enfance, l’adolescence, la maturité, la vieillesse.
Autor : GABRIEL SALA
|
|
